Ți-am întâlnit zâmbetul şi de atunci lumea mea s-a întors pe dos

Ți-am întâlnit zâmbetul şi de atunci lumea mea s-a întors pe dos

Era o zi normală din viața mea atunci când ți-am întâlnit zâmbetul. O zi ca oricare alta, una în care nimic nu părea să fie ieşit din comun. Dar dintr-o dată am dat de tine. Şi te-am privit. Ți-am zărit ochii ăia frumoşi. Buzele alea lucioase. Divinul tău chip.

          Din acel moment lumea mea s-a întors cu susul în jos. Mi-ai răvăşit inima şi ai răscolit totul înăuntrul meu. Am stat întreaga noapte treaz visând cu ochii deschişi următoarea zi în care te voi revedea. Zâmbeam înfăşurat cu pătura până peste buze. Şi printre numărătoarea liniilor de pe tavan erai tu. Mi te imaginam. Şi-ti simțeam încă şi atunci parfumul îmbietor cu care te dădusei şi care îmi rămăsese imprimat în nări. Aveam ochii mijiți de somn, iar eu nu reuşeam să adorm.

Erai pretutindeni în mintea mea şi mă înnebuneai. Ochii tăi cameleonici mă zăpăceau.

          Îi aveam imprimați pe retină şi mă omorau. Cu fiecare clipă ce trecea îi memoram mai mult. Iar dorința de a te atinge începea să devină sâcâitoare. Şi da, îmi doream să-ți ating chipul şi buzele ușor, cu degetul. Atât cât să pot închide ochii şi să simt din nou cum îmi tremură inima.

          Şi te exploatam. Te studiam, te memoram cu totul. Te cream un înger între îngerii cerurilor. Te ridicam spre văzduh cât să luminezi mai mult ziua mea, căci debordanța ta radia. Şi te doream. Începeam să o fac mai intens decât trebuia. Oh! Te voiam, îmi răsunau în gând cuvintele. Nebunele mele gânduri o luaseră razna… de tot. Ți-am întâlnit zâmbetul şi sufletul meu zburda. Retrăia momente din trecut. Şi parcă nici o ora nu mai era pierdută cât erai în mintea mea. Şi parcă nimic nu mai conta.

Erai în lumea mea.

          Erai în preajma mea şi te puteam vedea de fiecare dată când doream. Şi era divin. Că totul în viața mea e aşa frumos de acum se datorează ție. Iar astăzi am să te vad din nou. Am să mă apropii de tine şi am să vorbesc cu tine. Şi am să fac tot ce-mi va sta în cale să te fac a mea. Promit. Voi încerca orice soluție pentru a te aduce la mine cu orice preț.

          Îmi răcoreşti sufletul şi mă linişteşti. Iar eu de asta am nevoie. De un om frumos şi cald, aşa ca tine. De o femeie pe care să o iubesc cum n-am facut-o niciodată. Aduci în inima mea iubire, armonie şi de când ți-am întâlnit zâmbetul nu mai sunt om. Sunt un înger ce zboară în preajma ta oriunde. Încep să te iubesc. O simt. Şi vreau să o fac mai mult decât o fac acum. De când te-am întâlnit am redevenit însăşi iubirea şi-ți vreau ființa nebuneşte.

Eşti atât de frumoasă, femeie. Ai înflorit în inima mea… când totul era ofilit.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: